Când vine vorba de bucătării tradiționale din jurul lumii, mi-e foarte greu să fac un top. Fiecare preparat cu istorie, mâncat ”la mama lui”, are ceva special, unic și gustos, mai ales că vine la pachet cu niște emoții, energii transmise și secrete locale.
Îmi place să încerc lucruri noi și preparate locale, așa că în fiecare loc în care ajung, încerc mai multe restaurante tradiționale și mizez măcar pe 1-2 de cartier sau iubite de localnici, nu restaurante fancy sau din topul recomandărilor turistice.
Una dintre bucătăriile preferate este cea arabă, egipteană mai specific, pe care am experimentat-o în mai multe rânduri. Din fericire, m-am bucurat de mâncare cu localnici, așa că am descoperit multe rețete interesante, preparate tradiționale, street food și secrete. Hmm…nu pot să cred că nu m-am gândit până acum la un articol, însă revin când îmi fac temele și cu rețete speciale de la prietenii mei. 🙂
Din același univers, am rămas impresionată de bucătăria turcească. Am auzit multe lucruri negative de la prieteni, că ar fi mâncarea grasă, multă carne, miros greu etc., așa că nu aveam multe așteptări și nici lucruri pe bucket list.
Nici nu am avut timp să-mi fac temele, cum fac de obicei, pentru că a fost o surpriză excursia. Din fericire, itinerariul a fost făcut și cu popasuri culinare, fiindu-mi recunoscută titulatura de gurmandă, ca să nu spun fomistă. 🙂
Cel mai bun mic dejun din viața mea
Înnebunită, de obicei, după omlete sau diverse combinații nordice pentru micul dejun, nu-mi imaginam ca cel mai bun mic dejun din viața mea să mă aștepte în Turcia. ♥️
🍳 Am rezervat din timp o masă pentru micul dejun la micuțul și aglomeratul @vankahvaltievi din Istanbul. Micul dejun este ”un combo” de vreo 15 farfurioare, care conține o mulțime de delicii, inclusiv ❗caimac❗.
Sunt înnebunită după caimac încă din copilărie, când mă băteam pe el cu fratele meu, la bunici, care să-l mănânce. De cele mai multe ori fierbeam laptele de două ori pentru extra caimac. Niciodată nu m-am gândit că se poate servi separat la masă. 🙂
Tot din mențiunile speciale de mic dejun se numără și omleta lor specifică – menemen. Este un fel de shakshuka, cu ouă și sos din roșii, ardei roșu & iute și brânză. Este absolut delicioasă, probabil și grație brânzeturilor turcești, care sunt minunate.
sus CAIMAC
Nici cu dulcețurile și deserturile nu mi-e rușine. Totul a fost delicios, iar ceaiul negru nelimitat și servirea impecabilă au adus un mare plus de valoare. Dacă ar fi un singur lucru de menționat despre bucătăria turcească, nu ar fi doar despre mâncare, ci și despre ospitalitate, pasiunea de a servi și felul în care te simți în orice restaurant, cafenea sau hotel.
Pe scurt, dacă ajungeți în Istanbul, mergeți neapărat la Van Kahvalti Evi pentru un mic dejun memorabil. Puneți în itinerariu și minimum 20 km de mers pe jos după, vei avea nevoie. 🙂
Bucătăria turcească
Bun, acum că am trecut de highlight-ul meu, să trecem la lucruri serioase – bucătăria turcească.
Ospitalitatea turcilor
Simt că n-am insistat destul pe tema ospitalității, așa că revin puțin. Nu doar că este cu mult față de ce întâlnim pe la noi, dar mi se pare maximum posibil. Pentru mine nu manierele sunt importante, regulile sau servirea de fine dining, ci autenticitatea. Un ospătar, barman sau șef de sală care se comportă impecabil după orice standarde, nu-mi spune nimic. Poate doar că a studiat mult sau a primit un training bun.
Pentru mine autenticitatea face toți banii, în orice interacțiune. Nici în viața reală nu dau doi bani pe formalități, deci cu atât mai mult când merg să mănânc și să mă simt bine în oraș.
Pasiunea de a servi, de a veni la muncă, plăcerea de a vorbi despre produse și interesul real față de cum mă simt și ce nevoi am, mă fac să mă simt de-a dreptul răsfățată. Iar turcii aici, mi se par campioni. În absolut orice loc am intrat, am fost întâmpinați cu zâmbete, glume, întrebări și povești interesante. Încă o dată…omul sfințește locul.
Mâncarea turcească
Următorul tăiat pe listă, după micul dejun, a fost kebabul :-)). Nu puteam să nu încercăm celebrul kebab la el acasă. Pe lângă cel clasic, foarte bun și deloc gras sau foarte condimentat, cum am mai auzit, în #cappadocia tradițional servesc și “pottery kebab”, gătit într-o oală de lut pe care o sparge în fața ta, bun, care nu pot să zic că a fost neapărat wow, dar nici eu nu mă omor după carne.
Aroma de vinete 🍆
În schimb, ce m-a înnebunit peste tot, a fost gustul de vânătă din preparate. În Turcia, lucru confirmat atât de oameni ai locului, cât și de cei care servesc, se pune foarte mult accent pe prospețimea produselor. Preparatele sunt simpluțe, dar foarte gustoase pentru că legumele sunt de sezon, majoritatea locale și organice, coapte fix cât trebuie,
Am mâncat mai multe preparate cu vinete coapte, însă acest Bostan Kebab a fost printre cele mai delicioase lucruri mâncate vreodată. Simt și acum textura și aroma de vinete, cu carne și brănză din aia turcească, de vis.
Recomandare cu view
O tradiție de călătorit, dacă îi pot spune așa, este să merg în fiecare oraș vizitat măcat la un rooftop, să mă pot bucura de o masă sau un pahar de vin la înălțime, cât admir orașul.
@360istanbul ne-a oferit o seară superbă, cu view, live saxophone și mâncare absolut delicioasă (cel mai bun Beef Fillet ever, după spusele lui @aninosanu 🤭). Servirea și aici, deși este mai bine cotat, tot prietenoasă și presărată cu glume și fun facts.
Astfel, Turcia a ajuns pe shortlistul de escapade scurte pentru o plimbare frumoasă, locuri cu încărcătură spirituală de vizitat, mâncare delicioasă și relaxare la ceai și narghilea.
M-aș întoarce oricând, chiar și pentru o singură zi și îți recomand să-ți prelungești și escala dacă zbori spre țări mai exotice. Asta în speranța că mai zburăm curând. 🙂
În orice caz, poți încerca și acasă un bostan kebab, caimac proaspăt de pe laptele fiert și alte bunătăți din bucătăria turcească. Poftă bună!
