Poți trăi sănătos doar cu produse de origine animală?

Îmi este greu să dau un titlu sau să comprim din informația acestui articol, pentru că alimentația este un subiect extrem de complex iar de cele mai multe ori, informațiile se bat cap în cap. Există numeroase contradicții și între cercetători de top, medici și specialiști, dar între noi, cei care ar trebui să alegem cum trăim?

Pentru că voi trece prin mai multe subiecte, las mai jos și un cuprins, pentru a sări la informația care te interesează, dar și pentru o imagine de ansamblu:

• Experiența personală a lui Vlad
• Alimentația paleolitică
• Piramida alimentară și ghidurile oficiale de alimentație
• Mitul colesterolului
• Permeabilitatea intestinală
• Cele 3 grupe alimentare care ar trebui să dispară din dietă (antinutrienți)
• Meniul de la Dianei 4 și recomandări

Am fost tot timpul adepta echilibrului, iar de cele mai multe ori când am de ales între 2 opțiuni total diferite, aleg o cale de mijloc, my way. În ceea ce privește alimentația am fost vegetariană 2 ani, am avut perioade de neglijnță totală, iar în cea mai mare parte a timpului, încerc să păstrez un echilibru între grupele alimentare, cu focus pe legume.

Credeam că voi urma acest echilibru toată viața și că nu mă va împinge nimic fie spre direcția veganismului, fie spre keto sau paleo, având o părere destul de proastă despre carne și produsele animale, în general. Ei bine, mi-am schimbat părere puțin, omul cât trăiește, învață. 🙂

Cu Vlad Plăiașu de la Dianei 4 am discutat recent în podcastul pe care îl moderez împreună cu ialoc.ro. Poți asculta episodul mai jos:

Pe lângă provocările industriei HoReCa din această perioadă, povestea Dianei 4 și multe alte lucruri interesante, a apărut și subiectul alimentației, a produsele keto din meniul lor și dieta specială a lui Vlad, care a fost diagnosticat acum câțiva ani cu diabet de tip 1.

Informația care m-a șocat puțin este că urmează o dietă paleolitică ketogenică, în care mănâncă aproape exclusiv produse animale și așa a reușit să poată renunța la administrarea insulinei. Așa că am vrut imediat să aflu mai multe și i-am propus să ne întâlnim și să aprofundăm mai mult acest subiect.

Îmi place foarte mult să descopăr și informații (pertinente) despre lucruri total opuse de ceea ce cred eu. Mi se pare important să acumulezi cât mai multe informații diferite, pentru a putea lua decizii bune, care să prevină mai mult decât să repare, despre orice domeniu am vorbi.

Pentru că nu vreau să fie un articol foarte științific și greu de digerat, voi lăsa la finalul fiecărei secțiuni mai multe surse de informare, majoritatea primite de la Vlad. Nici el nu este specialist, dar a depus multă muncă de documentare în căutarea unei soluții pentru el, diabet și bolile autoimune, în general.

Multe informații sunt noi pentru mine, încă nu am aprofundat subiectul, dar te invit să citești totul cu o minte deschisă și să descoperi perspective noi, chiar dacă părerea ta este opusă. Toate informațiile funcționează cu siguranță în cazul multor persoane, sunt susținute de studii consistente, realizate la cel mai nivel înalt și cu dovezi relevante. Deci nu este chiar cancan…sau păreri neavizate. 🙂

Experiența lui Vlad cu diabetul și alimentația bazată pe produse animale

Înainte de a prezenta orice informație pe care Vlad a descoperit-o în anu de documentare, este important și cum a ajuns în pragul comei diabetice, stilul de viață și cum a ajuns la dieta actuală.

L-am întrebat în primul rând de alimentația pe care a avut-o înainte de diagnosticare, pentru că mi se cel mai important aspect, apropo de prevenit cât încă avem ocazia, în locul tratamentului ulterior.

”În copilărie am fost crescut în Ardeal de bunici și dieta era destul de asemănătoare cu ce mănânc acum. Ar trebui să elimin cartofii, cerealele, plăcintele pe care le făcea bunica. Locuiau într-o zonă de munte, cu puțin acces la grâu, deci foarte rar se mânca pâine. Se mânca foarte multă carne, în schimb. Bunicul meu mi-a făcut cadou o brișcă, pentru că orice bărbat trebuie să aibă brișcă, să își taie slănina, atât de important era acest aliment. Mâncam varză cu ciolan, tocăniță de pui cu ouă bătute, friptură la cuptor, slănină, carne la saramură și afumată, cam asta se mânca acolo. Am crescut sănătos, deși mai aveam alergii și sensibilități. Lactatele au fost o problemă mare, de exemplu și nu mai mănânc de la un an, de când m-am îmbolnăvit foarte tare. Am mai mâncat foarte târziu, înainte să fiu diagnosticat cu diabet, dar doar brânzeturi maturate, care sunt ceva mai ok.

În SUA am lucrat o perioadă taximetrist, iar dieta mea era formată în mare parte din burrito, quesadilla și altele de genul, pe care le puteam mânca rapid în mașină.

După ce a revenit în România, împreună cu Ella, soția lui, au deschis Dianei 4. Au avut un focus pe nutriție încă de la început, au lucrat cu producători și distribuitori care distribuie produse de calitate, însă fără informațiile complete, cum ar fi despre cât de periculoși sunt nitriții și nitrații, de exemplu. Fiind aprobați de toate autoritățile și recomandate chiar, în cazul pâinii de exemplu, au inclus produse în meniu, pe care le-au și consumat exclusiv.

”Am mâncat foarte mult aceste produse, pentru că acasă, în frigider, nu aveam oricum nimic, fiind toată ziua la Dianei, iar în timp Ella a început să se îngrașe, iar eu să slăbesc. La început mi se părea ok, mâncam oricum sănătos, pâine din cereale integrale cu maia, ulei de măsline bio și ni se părea că mâncăm super bine, dar nu ne simțeam bine.

Am slăbit cam 20 de kg, eram într-o situație critică, nervozitate, agresivitate, eram tot timpul iritat și obosit, simptome clasice de diabet, la care nu m-am gândit o clipă. Cel mai probabil dieta a fost factorul principal pentru care am făcut diabet.

Am fost internat în stare gravă, în care ajung cei mai multți diabetici de tip 1, întră în cetoză acidică, pre-comă diabetică și dacă nu ajungi la timp la spital, poți muri. Te refaci repede cu insulină, vitamine și hidratare, însă restul vieții este foarte restrictiv. În spital mi-au adus o pulpă de pui cu cartofi și pâine, care m-a șocat, eu fiind diabetic. Am mâncat doar pulpa de pui și am început instant căutările online despre alimentație, până am dat de doctorul Richard Bernstein, care le însuși are diabet de la 12 ani, acum are 85 de ani. Își tratează diabetul cu o dietă fără carbohidrați și cu un aport ridicat de proteine, care sunt oricum convertite în glucoză, suficient cât să îți asigure necesarul, însă lent cât să nu ai spike-uri de hiperglicemie. De atunci am renunțat și eu la carbohidrați, am intrat pe diverse grupuri pe Facebook și am aplicat mai multe sfaturi de acolo ”, povestește Vlad.

În continuare i se recomandau carbohidrați de către medici și nu a găsit soluții pentru a-și administra o insulină mai lentă, cum simțea că are nevoie. Asta până a descoperit o clinică în Budapesta – Paleomdicina – care probabil sunt cei mai avansați din lume pe tratamentul bazat pe dieta paleolitică ketogenă, benefică și în cazuri de cancer, boli autoimune și multe altele.

Informațiile pe care le vom aborda în acest articol sunt descoperite de Vlad în toate aceste căutări și recomandate de medicii de la Paleomedicina și se leagă predominant de alimentația cu ajutorul căreia ne-am dezvoltat noi ca specie.

Alimentația din era paleolitică

Dieta pe care o mănânc eu, este dieta pe care ar mânca-o orice om acum 50.000 de ani, în centrul Europei, când peste Berlinul de astăzi era o calotă glaciară de 2km grosime. În acele condiții găsești doar faună și este mai avantajos să vânezi un mamut, care să îți asigure mâncare timp de mai multe luni, decât animale mici.

S-au făcut numeroase studii și analize ale siturilor arheologice de acum mii și chiar zeci de mii de ani, din care a rezultat clar că dieta strămoșilor noștri a fost predominant animală. de la uneltele din piatră, menite să ucidă animale mari, până la ce s-a descoperit în structura dinților și a oaselor legat de ce consumau.

Vlad ne mai spune și că ”sunt mult mai importante organele și grăsimea, care sunt mai bogate nutritiv. Carnea se mânca la sfârșit și de foarte multe ori o mâncau în putrefacție.”

Din era noastră, poți vedea și aici rezultatele unui studiu despre problemele dentare, realizat în diferite locuri, în care s-au analizat comunitățile promitive sau izolate și cele din zona industrializată. Reiese clar că persoanele cu o alimentație comercială, din zonele mai dezvoltate, care consumă făină albă, uleiuri rafinate și dulciuri, au probleme mult mai grave decât cei care mănâncă produse animale, grăsimi naturale, pește, organe, alge (în zonele oceanice), fructe de pădure.

Dacă te duci și mai departe în istorie, la speciile din care ne tragem noi, toți mâncau carne. Sunt destule dovezi și că, de exemplu, spărgeau oase pentru măduvă, de unde vine surplusul energetic pentru dezvoltarea creierului. O altă observație interesantă este si că e mai dezvoltat creierui carnivorelor decât cel al ierbivorelor.

Noi nu am evoluat să mâncăm carne, ci am evoluat pentru că am mâncat carne.

În acele vremuri, aveau mare nevoie de energie pentru a se deplasa și a trăi, lucru pe care nu îl puteau obține din fructe de pădure și alte alimente precum ciupercile sau alunele de pădure. Astăzi nu mai depunem același efort, de aceea este foarte important să ne ajustăm dietele în funcție de energia pe care o consumăm.

Mai ales în perioada stării de urgență, în care am stat aproape exclusiv în case, este clar că nu am avut nevoie de prea multă mâncare. Cu toate astea, ingerăm mult mai multe calorii.

Alimentele ceva mai recente decât în paleolitic, sunt mai bogate caloric pentru că sunt hibridizate, cum este cazul bananelor, de exemplu. bananele crude, sălbatice, nu sunt bune și nici nu pot fi nici digerate. În schimb, ce se cumpără acum este o singură sămânță mai dulce, care este clonată. Același lucru se întâmplă cu multe alimente pe care le consumăm astăzi.

Mai multe resurse despre alimentația din antichitate și dovezile găsite de cercetători:

• Video cu Vilhjalmur Stefansson, un explorator islandez, care a studiat și viața în America Arctică, inclusiv alimentația
• Video despre alimentația triburilor din Kenya.
• Video despre ce ar trebui să consumăm pentru o dietă nutritiv și energetic densă.
• Site-ul clinicii Paleomedicina din Ungaria, unde se tratează Vlad și foarte mulți oameni cu boli autoimune, cancer, epilepsie și multe altele. Publică numeroase articole și postări foarte interesante dacă vrei să aprofundezi un subiect specific. (poți începe cu articolul ăsta)

Celebra piramidă alimentară

Piramida alimentară pe care o știm încă din clasele primare, nu are nicio bază științifică, ba mai mult, este alcătuită de departamentul de agricultură al SUA. Deși se credea că mai toate alimentele sunt egale, din cauza producției mari de grâu, cerealele au fost trecute la baza piradmidei pe care o știm cu toții (publicată în 1974).

A fost recunoscut acum 2 ani și oficial că nu are niciun fundament real. Între timp, a apărut farfuria împărțită în macro nutrienți și alte ghiduri. Deși variază, cel mai frecvent găsim farfuria în formula 45% carbohidrați, 30% proteine, 25% grăsimi.

O problemă evidentă a piramidei și a recomandărilor făcute de guvern este procentul de obezitate în continuă creștere. Suntem tot mai grași și mai nesănătoși și știm sigur că principala cauză este alimentația.

Despre asta vorbește foarte bine Nina Teicholz, jurnalist științific de investigație, fostă vegetariană timp de 20 de ani și autoare a bestseller-ului ”The Big, Fat Surpise”.

Câteva curse care combat dieta vegană sau cea bazată predominant pe plant based food:

• Despre mitul vegetarianismului
• Evoluția alimentației moderne, noile farfurii și ghiduri alimentare oficiale

Mitul colesterolului

Aproape toate avertizările privind pericolele colesterolului sunt bazate pe un singur studiu – Seven Countries Study, realizat de Ancel Keys, despre care s-a descoperit între timp că a fost manipulat. Au fost alese 7 țări din 23 studiate, care duceau la rezultatele dorite, la fel cum se întâmplă cu multe studii.

Foarte multe articole medicale și recomandări sunt bazate pe acest studiu și este unul dintre cele mai întâlnite mituri legate de alimentație. Acest lucru a dus, evident, la o explozie pe piața de medicamente de inimă, destinate scăderii colesterulului. Medicamente despre care s-a descoperit că provoacă multe alte probleme, chiar demență și care au afectat milioane de oameni.

O problemă a studiilor clinice este că nu sunt foarte sigure, în sensul că cele mai multe se bazează de destul de puțini oameni, pe o perioadă scurtă și sunt bazate pe chestionare pe care le completează participanții, fără să se poată verifica acuratețea și a fi foarte relevante statistic, la nivel globaL. În plus, ne se ține cont de multe alte aspecte importante pentru sănătate, cum ar fi consumul de tutun sau alcool, somnul deficitar, stresul și multe altele.

Vlad a participat și el la studii clinice, despre care concluzionează că ”sunt irelevante statistic și aberante dacă analizezi metododologia și datele statistice”.

”Ultimul studiu la care am participat este făcut de Harvard School of Child Development, în care au vrut să analizeze dieta carnivoră. Studiul constă într-un formular în care te întreabă ce ai mâncat în ultimul an? Eu poate mai știu, că am o idee cam câte ouă am mâncat, ce carne, altfel nu poți estima câtă carne ai mâncat într-un an, câte ouă etc. Apoi aceste informații sunt procesate într-un mod absurd, de exemplu, pizza intră la categoria carne.”

De aceea sunt de părere că este bine să citești, să fii conștient de informații și teorii, dar să acționezi în funcție de cum îți simți tu organismul. Dacă ești atent la tine, poți observa ce mâncare îți dă energie (din aia bună, nu bazată pe zahăr), ce anume îți dă o stare de spirit bună, ce nevoi ai, la ce alimente ești sensibil sau reacționezi negatic și așa mai departe. Cum spune și vorba aia ”corpul este locul în care trăiești toată viața, ai grijă de el…

O altă frică, pe lângă colesterol, a consumului de carne și grăsimi este legată de hormonii cu care sunt hrăniți animalele.

Tot Vlad ne spune că ”în UE, toate păsările sunt crescute fără hormonii. Toate fermele sunt verificare și este grav dacă găsesc hormoni, îți închide ferma. Puii cresc repede pentru că sunt hibrizi, oricum i-ai crește, sunt practic handicapați genetic. Însă, sunt hrăniți cu soia, cereale și concentrați, soia fiind pricipala problemă din cauza fito estrogenilor, care produc unele reacții hormonale. Soia este un aliment foarte toxic, noi nu servim lapte de soia.”

Este interzis să scrii că produsul nu conține hormoni, dacă nu scrii și că în UE sunt interziși hormonii, pentru că fără ultima informație, obții un avantaj competitiv fals. Niciun produs animal nu conține hormoni. Cu toții ne-am lăsat păcăliți de etichete, reclame și informările companiilor, de aceea este foarte important să căutăm mereu informațiile din mai multe surse.

Mezelurile însă sunt de neatins și nu intră în categoria ”carne”. Toate conțin o mulțime de lucruri nesănătoase, orice ar scrie pe etichetă și cu siguranță nu trebuie mâncate zilnic.

Mai jos câteva mese pe care le consumă Vlad, cu analize la zi, bune. 🙂

Mai multe informații despre colesterol și cum nu numai că nu este periculos, dar este și esențial având în vedere că și creierul nostru îl produce natural:

• Dr. Paul Mason despre grăsimile saturate (apropo, cele nesaturate sunt problema, adică uleiurile vegetale, în principiu, care scad nivelul colesterolului HDL și îl cresc pe cel LDL)
• David Diamond, specialist în neuroștiință, despre nutriție și colesterol
• Ken D. Berry, doctor și autor al cărții ”Lies My Doctor Told Me”, despre 3 studii care au fost interzise și au demonstrat că grăsimile saturate sunt sănătoase.

Permeabilitatea intestinală

De fapt, ceea ce stă la baza multor boli și ce studiază foarte mult clinica Paleomedicina este permeabilitate intestinală. Aceasta cauzează multe simptome pe care le ignorăm de obicei, cum ar eczeme, afte, acnee, sensibilități, balonare, gaze și multe altele.

Ce este permeabilitatea intestinală:

”Mucoasa intestinală funcţionează, pentru majoritatea oamenilor sănătoşi – ca o sită. Reţine în organism substanţele folositoare, şi determină eliminarea deşeurilor şi a toxinelor. Atunci când intestinul nu mai funcţionează normal, apar aşa numite scugeri, adică  în organism, respectiv în fluxul sanguin, trec necontrolat particule de proteine nedigerate, bacterii etc. Astfel, apar problemele digestive, balonarea, constipaţia, diareea, crampele, dureri de cap sau chiar apariţia unor boli autoimune.” – sursă CSID.ro

Celulele din intestin sunt prinse între ele cu proteine. Consumând produse precum glutenul, componente din soia, roșii, cartofi, lapte, dulciuri și multe altele se produce această permeabilitate intestinală, care permite celulelor să se îndepărteze. Prin acele spații formate pătrund și bacterii nedorite, hormoni, aditivi și multe alte substanțe, care ajung imediat în sânge și sunt citite ca fiind un corp străin.

Primul sfat de la medicii din Ungaria a fost să stopez consumul alimentelor care provoacă permeabilitatea intestinală și, astfel, oprești evoluția diabetului. Mai departe, din secreția de insulină care ți-a mai rămas, este suficient să mai administrezi cantități mici de insulină sau chiar să stopezi tratamentul. Atunci mi s-a părut SF, însă fix un an mai târziu m-au scos de pe insulină, pentru că aveam valori glicemice tot mai bune.

Listă alimente care cauzează permeabilitate intestinală

• Alimente pe bază de grâu: cereale, ovăz, secară, pâine, paste, couscous etc.
• Mezeluri din comerț (acceptabile sunt cele naturale, de casă. precum cârnat, lebăr, toba sau pastrama, care conțin doar carne, grăsime, organe și sare sunt perfecte, la fel cum afumatul cu fum natural este perfect sănătos)
• Dulciuri: brioșe, batoane, ciocolată și orice conține zahăr sau îndulcitori artificiali precum aspartam sau sucraloză
• Snacks-uri: biscuiți, covrigi, chipsuri, popcorn etc.
• Produse lactate
• Uleiuri rafinate: ulei de floarea soarelui, de rapiță etc.
• Sosuri: orice sos din comerț, sos de soia, teriyaki etc.
• Condimente: ardei iute, paprika
• Băuturi: alcool, băuturi carbogazoase și orice conține zahăr sau îndulcitori

Well…that’s a lot! 🙂

Pe lângă cele de mai sus, se mai regăsesc pe lista alimentelor interzise și leguminoasele, în special fasolea sau năutul, din cauza conținutului mare de lectine, care diminuează absorbția lipidelor, vitaminei B12 și altor nutrienți și pot facilita multe probleme, de la diabet sau boli autoimune, până la diaree, vărsături, efecțiuni dermatologice sau dureri articulare. Lectinele pot fi reduse prin fierbere mai lungă, fermentare, murare sau încolțire.

Din cele de mai sus, 3 grupe din cele foarte populare afectează persoanele bolnave, dar e bine să le eliminăm și noi, cei încă sănătoși: lactate, cereale și zahăr.

Lactatele

Suntem singura specie care consumăm laptele altor specii. Laptele este foarte nutritiv dacă analizăm doar latura nutritivă, iar organismele noastre sunt adaptate să descompunem lactoza, contrar unor opinii, însă laptele mai are hormoni de vacă și anticorpi de vacă. Aceștia sunt esențiali pentru viței în primele zile de viață, la fel cum este pentru bebeluși hrănirea la sân. Noi, ca oameni, nu vrem hormoni și anticorpi de vacă sau capră sau orice alt animal.

Din tot ce s-a studiat despre diabetul de tip 1, toate persoanele au mai multe lucruri în comun, însă unul este nelipsit – consumul de lapte de vacă până într-un an.

Cerealele

Despre cereale am menționat și mai sus, în alimentația paleolitică și sunt numeroase studii care demonstrează și că speranța de viață și sănătatea, în general, a speciei umane, a scăzut odată cu începuturile cultivării cerealelor.

În plus, cerealele, deși cele integrale sunt bogate nutritiv, conțin extrem de multe lectine și antinutrienți care aduc mai multe probleme digestiei și proceselor funcționale din organism, decât beneficii pentru sănătate.

Dacă mănânci constant carbohidrați, ai în permență concentrația de insulină din sânge ridicată, care duce la hipertensiune, obezitate, trigliceride crescute, colesterol LDL crescut și altele. Dacă îndeplinești 3 din 5, deja ai sindrom metabolic, care are cauze strict alimentare, indiferent de cât de sănătoase sunt alegerile. Poți mânca bio, vegan sau super alimente, cum ar fi goji, de exemplu. Metabolismul nostru nu citește goji, citește fructoză, glucoză și altele, mai exact ultimii nutrienți care trec în sânge.

Zahărul

Zahărul produce poate cea mai mare permeabilitate intestinală și nu aduce absolut niciun beneficiu sau plus de valoare. Se știe din foarte multe studii pe care le-am mai citit și eu de-a lungul timpului că favorizează apariția inefecțiilor, schimbă flora intestinală, îngrașă și pe termen lung, nu crește de fapt nici energia.

Este extrem de periculos și pune o presiune foarte mare pe sistemul digestiv, care nu-l poate procesa și creează cea mai mare permeabilitate intestinală. Ca și mierea (alternativa acceptabilă), are glucoză și fructoză, doar că în zahăr sunt conectate chimic, rezultând sucroza, care nu poate fi digerată.

Sucurile de fructe

Sucul natural conține foarte multă fructoză, care este procesată doar de ficat. Presiunea pe ficat este foarte mare dacă bei fresh-uri din fructe, iar procesul metabolic de a transforma fructoza în glucoză este complicat. Poți ajunge din foarte multe sucuri să faci ciroză, la fel ca în cazul alcoolului, care urmează același proces. Ambele blochează activitatea ficatului, care este agresat să convertească acea fructoză în glucoză, iar tot surplusul se transformă în grăsime, care se depune ca picături de trigliceride intracelular.

Ce este ok să consumi?

Ok, sunt multe limitări, însă există și câteva opțiuni foarte sănătoase, care susțin funcțiile vitale ale organismului:

• Varză, conopidă și broccoli
• Ouă și maioneză făcută în casă din gălbenuș de ou și muștar
• Carne (ideal de la animale hrănite cu iarbă)
• Organe, creier, măduvă, supă de oase
• Ridichi, morcovi, sfeclă roșie, pătrunjel, țelină, dovlecei
• Miere naturală
• Ciuperci
• Fructe de pădure

Mai jos găsești un video foarte interesant despre paleomedicină, în general, permeabilitate intestinală, de ce este bine să consumi organe, creier, ouă, alte alimente animale și ce alimentate și substanțe să eviți.

Ce opțiuni sănătoase găsești în meniul Dianei 4

Cum spunea și la început, Vlad a acordat multă atenție preparatelor din meniu și calității ingredientelor.

Împreună cu Ella, a adus în meniul Dianei 4 toate experiențele lor din SUA, inclusiv vinul servit la pahar, care nu prea se practica atunci în România.

Platourile au fost primele preparate, care erau la pairing cu vinul. Treptat au introdus în meniu și produse locale, și au preluat rețete de la mamele lor.

Eu de exemplu, făceam o ciorbă de afumătură cu tarhon , cu sirop de zmeură. Ella a venit cu gulașul, quesadilla era inspirat din SUA, iar apoi a venit curentul cu burgerii și am vrut să introducem burgeri gourmet, cu rețete proprii. Am introdus inițial 4 burgeri: din grădină, din pivniță, din ocean și din pădure. De exemplu, la piviță este cu varză murată și dulceață de bacon. La Ocean Burger erau cu sardine, burger scos din meniu, între timp.

Pentru carne lucrează cu o măcelărie care vinde produsele cumpărate de la animale crescute de tărani, deci sunt mai ok. Deși animalele păstrează destul de bine substanțele din ce mănâncă, inclusiv cereale, soia și alte lucruri dăunătoare, tot sunt mai sănătoasă, prin preparate, decât alte produse.

”În timp, am devenit mult mai atenți la ce avem în meniu și să-l curățăm de ingredientele cu aditivi. Uleiurile vegetale sunt foarte nesănătoase și procesând grăsimi nesaturate ajungi, în timp, să-ți distrugi mitocondriile. Păstrăm doar uleiul de măsline care este totuși mult mai bun decât uleiul de floarea soarelui, care este toxic. În cantități foarte mici este ok, mai ales dacă ești sănătos.

Am introdus treptat elemente low carb și keto, dar pentru că puțini mănâncă friptură în untură și menținem și variantele populare.

”Acum ne producem și propriile sosuri, pentru că cele din comerț sunt pline de aditivi. Ne facem propria maioneză din gălbenuș de ou pasteurizat, care sigur nu are salmonela, ulei de măsline bio și muștar și zeamă de lămâie. În restaurante nu prea poți servi maioneză din ouă proaspete pentru că ar trebui mâncată în 30 de minute, altfel e foarte periculoasă.

Din această maioneză se mai adaugă alte elemente, precum ardei iute sau reducție de fructe de pădure. În locul zahărului atât în mâncare, cât și în bar mai adăugăm eritritol, care nu este nici el foarte bun, însă mult mai bun decât zahărul.”

Inclusiv chiflele sunt acum și în varianta keto din făină de migdale, făină de in și albuș de ou.

Sunt în lucru preparate noi, mai apropiate de alimentația pe care o practică și Vlad, care a fost generos cât să împărășescă și cu noi câteva din testele din bucătărie.

Brunch la Dianei 4

Cum eu sunt mare fană a brunchului, acasă masa principală este brunch 😉, sunt fericită că la Dianei 4 au un meniu de brunch zilnic până la ora 15:00.

Fiecare preparat vine și cu o cafea sau ceai din partea lor, iar în meniul de brunch se găsește și cunoscuta iubitorilor de keto ”bullet proof coffee” – cu unt gras și unt de cocos, unt de alune și unt de cocos sau lapte/unt de cocos.

În meniu se regăsesc omlete, steaks cu ou și salată sau burger keto. Mie îmi place la nebunie și salata lor cu halloumi la grătar și roșii uscate.

Din meniul normal, pe lângă supa gulaș, rețetă originală de la străbunica Ellei, despre care am discutat și în podcast, se regăsesc o parte din produsele de la brunch, dar și burgerii delicioși, cum ar fi acest ”forest burger” cu chiflă keto, ciuperci, brânză cu trufe, servit cu dovlecei la cuptor cu unt și parmesan, în locul clasicilor cartofi.

Deserturile sunt îndulcite cu erititrol, la fel ca produsele din bar, iar ciocolată nu este pudră cu amidon, este una foarte pură, pe care o topesc în smântână lichidă, deci sunt de încercat și ele.

Poți verifica pe site-ul lor toate preparatele, pe care le pun acum la dispoziție și pentru livrare sau cu ridicare de la restaurantul din Dianei 4.

Vlad vine cu o mențiune specială și legată de preparatul Rib-Eye Steak (antricot) – un preparat foarte bun, dar neînțeles de toți. ”Am mai primit review-uri negative pentru că puțini oameni știu anatomia vitei, iar la acest antricot este și o parte nemasticabilă, pentru care mai primim critici. Așa e anatomia lui. Măcelăria de la care luăm carnea este furnizorul mai multor steak house-uri apreciate. Aduc produse locale, din România, de la animale care mănâncă și iarbă și fân, care se simte și în carne. Din dorința de a crea obiceiul de consum, o dăm la 42 de lei, deși o luăm cu 25 de lei.”

În prezent, oferă consultanță și în deschiderea unui steakhouse din centrul vechi, unde vor introduce multe produse locale și un meniu pe gustul lui. Aici vom avea și mai multe opțiuni paleo ketogenice, pentru a introduce măcar câte o masă bogată în proteine și grăsimi animale. Voi reveni cu detalii pe Instagram imediat cum vor deschide. 🙂

Concluzie

Concluzia este că nu există o concluzie :-). Există foarte multe informații, pe care să le iei with a grain of salt, ca orice informație care ține de sănătate și nutriție.

Cum spuneam și la început, eram adepta a cât mai multor legume, iubesc brânzeturile, nu mă omor deloc după carnea grasă și m-am simțit foarte bine și cât am fost vegetariană. Analizele au fost ok în orice etapă, însă anumite lucruri s-au resimțit în perioade de excese. Am avut probleme, de exemplu, cu acneea oricând consumam mai mult alcool, snacksuri, fast food sau dulciuri, care este clar un semn rău. La fel, din produse lactate și leguminoase simt imediat efecte precum balonarea sau dureri intestinale, dar nu mi se păreau atât de grave.

Cu aceste noi informații de la Vlad, mi-am schimbat puțin perspectivele și iau în considerare, în primul rând, să mă informez mai mult, să trec prin toate filmele, studiile relevante și site-urile care mi se par interesante și să-mi ascult mai bine corpul. Simt, de exemplu, foarte des poftă de ficat, de organe și chiar și de creier, lucru care nu cred că este întâmplător.

Mai știu sigur că alimentele procesate nu-mi fac bine, zahărul nu-mi dă o stare bună și că sigur nu mă simt bineși nu mă odihnesc când mănânc mult. Extrem de benefic mi se pare și postul intermitent, pe care îl susțin clar. Mă simt mereu excelent când reușesc să țin postul de măcar 14 ore, deși este suficient să ai și 12 ore de pauză de la mâncare, iar din când în când chiar o zi întreagă.

Revenind la alimentația animală și beneficiile sale, mai poți aprofunda subiectul prin:

• Pagina de Facebook a lui Max Lugavere, jurnalist și creator de conținut de știință și sănătate, care lucrează acum și la un documentar – Bread Head – care explorează implicațiile nutriției în sănătatea creierului.
• Un video foarte interesant despre oxalați și probleme de sănătate precum inflamație și dureri articulare.
• Alt video interesant despre partea negativă a plantelor, despre care se vorbește foarte rar.

La sfârșit, las o frază folosită de Vlad, care mi-a plăcut foarte mult și care m-a pus puțin pe gânduri, apropo de calitățile naturii. 🙂

Natura nu înseamnă întodeauna bun…și petrolul e natura.

Tu ce părere ai, ce simți că îți face cel mai mult bine?